Reviews by Adelina

    Când eram copil, am avut norocul să îmi petrec vacanțele de vară în satul bunicilor. Teiul falnic îmi ținea umbră la fereastra camerei, parfumul său îmi însenina diminețile, iar pe pajiștile dimprejurul casei găseam cele mai frumoase flori de câmp. La câteva case distanță, locuia o familie care avea stupi, așa că adesea albinele își croiau neobosite drum prin grădina noastră.    Sigur, la acea vârstă nu știam prea multe despre harnicele insecte, însă am învățat un lucru important: acela că deși e necesar să fiu atentă să nu fiu înțepată, trebuie să protejez albinele și să nu le fac rău sub nicio formă. Acest lucru mi-a stârnit curiozitatea, așa că am devenit tot mai interesată să descopăr ce le face atât de speciale. Mi-am întrebat părinții, apoi am căutat informații în diverse enciclopedii și uite așa fascinația mea față de albine a crescut.    Acum, adult fiind, înțeleg mult mai profund care este importanța micilor insecte pe planeta noastră (de fapt,...

  Vara e în toi, iar zilele fierbinți ne obligă să stăm mai mult în casă sau măcar să căutăm un loc confortabil, la umbră. Este și perioada concediilor – chiar și eu am fost plecată în mult iubita Austria, țara mea favorită, după cum cred că v-ați dat deja seama (despre experiența mea acolo o să vă povestesc într-o postare viitoare). Și ce alt companion mai bun pentru vacanță decât cărțile cunoașteți?  În cazul în care visați deja la relaxare și peisaje idilice, nu uitați să puneți în bagaj și o carte. Pentru a vă fi de ajutor, vă povestesc azi despre Piatră, hârtie, foarfecă – romanul scris de Alice Feeney , pe care pur și simplu nu l-am putut lăsa din mână. Subiectul incitant, suspansul și abilitatea autoarei de a fi imprevizibilă m-au determinat să citesc cartea pe nerăsuflate.   Iată descrierea oficială:    ”Zece ani de căsnicie. Zece ani de secrete. Și o aniversare pe care nu o vor uită niciodată. Ai încredere în persoana cu care te-ai căsătorit? Crezi că ...

  Perioada Sărbătorilor este un excelent prilej să facem ce ne place. În ceea ce mă privește, mă bucur să am mai mult timp să citesc, așa că nu e deloc surprinzător că vă povestesc astăzi despre o carte care mi-a plăcut. Este vorba despre Moartea doamnei Westaway , scrisă de autoarea britanică Ruth Ware , și chiar dacă titlul vi s-ar putea părea morbid, vă asigur că romanul nu este unul care să abunde de detalii neplăcute, ci este unul plin de mister, cu o acțiune ce se construiește lent, pas cu pas, exact ca un puzzle.   Descrierea oficială sună cam așa:    ”Deși nu crede în arta divinației, Hal Westaway își câștigă traiul ca ghicitoare în tarot. Când găsește în cutia poștală o scrisoare prin care este anunțată că a primit o moștenire considerabilă de la o anume Hester Mary Westaway, înțelege repede că e o greșeală. Dar știe și că poate folosi trucurile din cartomanție pentru a pune mâna pe bani. Hal hotărăște să meargă la înmormântarea femeii, însă, odată ajunsă ac...

  Cărțile sunt ca oamenii. Unele apar în viața noastră cu unicul scop de a ne binedispune. Altele vin pentru a ne ajuta să evadăm din cotidian, oferindu-ne o cale de a ne elibera de poverile care ne apasă, iar altele vin ca niște lecții prețioase, ale căror învățăminte le vom păstra cu noi până la sfârșitul zilelor noastre. În cea din urmă categorie se încadrează Culoarul morții , capodopera scriitorului american Stephen King .     Iată descrierea oficială:     ”Culoarul Morții - cei care merg până la capătul lui nu se mai întorc, pentru că acolo îi așteaptă scaunul electric. În Corpul E al Penitenciarului Cold Mountain sunt adăpostiți numai criminali condamnați la moarte. De când lucrează aici, gardianul Paul Edgecombe a văzut multe. Dar n-a mai întâlnit pe nimeni asemenea lui John Coffey, un uriaș cu minte de copil, condamnat pentru o crimă de o violență șocantă. În acest loc al ultimei șanse la ispășire, Edgecombe e pe cale să descopere adevărul despre Coffey...

  Vine o vreme în viața oricărui cititor când simte nevoia unor lecturi relaxante, care să binedispună și să fie parcursă cu ușurință. Putem fi de acord că nu avem întotdeauna starea de spirit necesară pentru a citi cărți care să ne pună pe gânduri ori în care să căutăm răspuns pentru marile întrebări ale vieții. Câteodată, vrem pur și simplu să ne amuzăm, să citim picanterii fel de fel ori să ne dăm voie să fim din nou copii, recitind basmele care ne-au încântat pe când eram de-o șchioapă.     Dar nu despre povești cu zâne vreau să vă povestesc azi, ci despre două cărți pe care le-am citit cu interes, mai ales pentru că prezintă o fațetă neșlefuită a istoriei. Este vorba despre cărțile autoarei Eleanor Herman – În pat cu regele și În pat cu regina , care prezintă poveștile amantelor și amanților regali. Adulter, rivalitate, răzbunare, luptă pentru putere, regi ticăloși, femei lacome și viclene ori la polul opus, de o inteligență remarcabilă, în stare să conducă din umb...

 Tuturor ne plac poveștile. Încă de când facem primii pași în viață, învățând mai apoi să deslușim literele, ne lăsăm cuceriți de lumea fantastică a basmelor. Cu ajutorul lor, dăm frâu liber visurilor noastre, ne însușim primele trăsături de caracter ce ne vor marca parcursul vieții și ni se întipăresc în minte numeroase valori morale după care ne vom ghida comportamentul. Așadar, cu toții iubim o poveste bună, fie că suntem la vârsta copilăriei sau purtăm deja pe umeri responsabilitățile vieții de adult. În acest sens, aș vrea să vă vorbesc astăzi despre o carte absolut fantastică, pe care am descoperit-o prin intermediul Adelei Sirghie, după a ce a scris pe blogul ei despre ea și alte câteva cărți interesante. Este vorba despre O lebădă sălbatică și alte povești, scrisă de Michael Cunningham .  Volumul reunește o serie de povești, de această dată dedicate adulților, ce amintesc de firul narativ al celor mai cunoscute dintre basmele copilăriei: Hansel și Gretel, Cele douăspre...

Zilele reci și întunecate de toamnă târzie, ce vestesc începutul iernii, mă îndeamnă de fiecare dată să caut să citesc cărți pline de suspans, care să îmi capteze atenția și să îmi testeze limitele.  Un astfel de roman este thrillerul SF ” Suflete pereche ”, scris de britanicul John Marrs . Subiectul mi s-a părut inedit, amintindu-mi de un episod al faimosului serial Oglinda Neagră (Black Mirror), care se numără și el printre favoritele mele.  Iată descrierea oficială a cărții, așa cum apare pe site-ul celor de la Libris :  ”Cum îți găsești perechea? Foarte simplu: îți faci un test ADN și, în scurtă vreme, urmează să fii potrivit cu partenerul perfect. Această este promisiunea companiei Potrivește-ti ADN-ul, care a descoperit gena capabilă să determine sufletul pereche. Milioane de oameni din întreaga lume au beneficiat de serviciile companiei. Dar există și dezavantaje: distrugerea multor relații și schimbarea concepțiilor despre iubire și romantism. Cinci oameni au prim...

Anul acesta, poate și din pricina conjuncturii în care ne aflăm cu toții, am reușit să citesc mai  mult. Petrecând majoritatea timpului în casă, am reușit să mă delectez cu numeroase cărți pe care le aveam de ceva vreme pe lista de dorințe.  Am descoperit scriitori noi și m-am reîndrăgostit de autorii mei favoriți, ale căror romane le citesc cu nesaț de fiecare data. În categoria celor din urmă intră și Fredrik Backman , care este un cronicar, blogger și scriitor suedez ce a cucerit întreaga lume cu binecunoscutul său roman ”Un bărbat pe nume Ove”. Fredrik Backman are un stil de a scrie aparte, pur și simplu cărțile lui ți se lipesc de suflet și îți rămân multă vreme în minte. Aș îndrăzni să spun că au darul de a-ți schimba percepția asupra vieții și implicit asupra celor din jur, fie că sunt prieteni, familie sau pur și simplu străini întâlniți pe stradă. Dacă ar fi să-i descriu stilul, l-aș asemăna într-o oarecare măsură cu un alt autor care îmi place deosebit de mult, respe...

Romanele scriitoarei Isabel Allende îmi transmit de fiecare dată o stare aparte. Poate asemănarea ca stil cu inegalabilul Gabriel Garcia Marquez, poate atmosfera caldă, la limita dintre real și magic ori personajele atât de minuțios conturate mă determină să citesc cu nesaț pagină după pagină. Cel mai recent titlu pe care l-am adăugat colecției mele de cărți ale autoarei chiliene este Casa spiritelor , acesta fiind și primul său roman, publicat în 1982. Ulterior, acesta a fost ecranizat în anul 1993, în regia lui Billie August, avându-i în distribuție pe Meryl Streep, Winona Ryder, Jeremy Irons, Vanessa Redgrave, Glenn Close și Antonio Banderas. Revenind la roman, acesta prezintă saga familiei Trueba, poveștile membrilor acesteia țesându-se pe parcursul a zeci de ani, într-un cadrul care împletește realitatea adeseori crudă cu misticul, fantasticul, iar mie, cititorului, oferindu-mi plăcerea de a mă pierde printre rânduri, contopindu-mă cu realitatea ilustrată de Allende. ...

În această jumătate de an caracterizată de evenimente care ne-au ținut pe toți mai mult în casă am profitat de fiecare clipă liberă pentru a face ceva ce îmi place cu adevărat. Evident, printre activitățile favorite se numără și cititul, iar în ultima vreme am savurat carte după carte. Printre acestea se numără romanul ”Acolo unde cântă racii” al Deliei Owens. Autoare și zoolog deopotrivă, scriitoarea americană mi-a dezvăluit în paginile cărții o lume de care m-am desprins cu greu și sunt sigură că povestea protagonistei îmi va stărui multă vreme în minte. Acolo unde cântă racii  este cartea despre care toată lumea pare să vorbească anul acesta. Am citit la rândul meu mai multe recenzii până să o citesc, iar majoritatea opiniilor despre carte sunt extrem de favorabile, lucru care, culmea, m-a îndepărtat o vreme. De multe ori am fost dezamăgită de romanele foarte populare, pe placul majorității, deoarece fie erau scrise într-o manieră care nu era pe gustul meu, fie tratau s...

Exercițiu de imaginație: închide ochii și închipuie-ți tinuta unei femei, să spunem, pentru o ieșire în oraș. Imaginează-ți apoi o ținută completă pentru birou, apoi una pentru o petrecere. Ce observi că au în comun cele trei ținute? Ei bine, este vorba despre geantă. Acest accesoriu, care a devenit de-a lungul anilor un fel de extensie a personalității feminine, se bucură de o foarte mare popularitate și vine într-o varietate de forme, culori, astfel încât fiecare dintre noi, doamne sau domnișoare, să găsim geanta potrivită. Cartea autoarei Dominique Loreau - Geanta, un amor de-o viață , mi-a revelat o mulțime de lucruri interesante despre acest accesoriu, ajutându-mă totodată să acord atenție sporită alegerii unei genți pentru garderoba mea, să pun pe primul loc calitatea în detrimentul cantității, învățând să recunosc gențile lucrate cu măiestrie și migală. Chiar în primele pagini ale cărții, autoarea spune: ”Dacă ar trebui să numim obiectul la care o femeie ține cel...

Dragile mele, așa cum v-am obișnuit, păstrez pe blog o atmosferă ceva mai destinsă. Vă povestesc astăzi despre o carte, o revelație a acestei primăveri, în care am găsit și informații pe care le știam deja, dar mai ales o mulțime de lucruri noi și deosebit de interesante pe care le-am absorbit ca un burete. Așa cum v-ați dat seama și din titlu, este vorba despre ” Detalii intime -  Cum să alegi, să porți și să iubești lenjeria intimă ”, scrisă de Cora Harrington și apărută la noi la editura Libris Editorial. Încă de când făceam primii pași în adolescență m-a pasionat lenjeria intimă. Cea de inspirație vintage, din materiale prețioase, precum dantela franțuzească și mătasea, cu atât mai mult. Răsfoiam colecția cu reviste vechi ale mamei și urmăream cu interes croiurile deosebite ale corsetelor și sutienelor dantelate. Mă fascina felul în care o pereche de dresuri din mătase îmbracă picioarele femeilor și le pun în valoare. Aceeași fascinație o am și acum vizavi de le...

Romanele care prezintă un fir narativ interesant, pe fondul unei atmosfere misterioase, mă atrag ca un magnet. Dacă în poveste intră o clădire veche, plină de secrete, deja e semn că volumul va pleca cu mine acasă și îmi va face serile mai interesante. ” Fetele din Idlewild ”, scris de Simone St. James m-a captivat de când l-am văzut pentru prima dată pe site-ul Libris, la categoria literatură universală . Îmi era dor să citesc un roman care să fie, vorba americanului, un veritabil ”page turner”, adică să nu îmi dea pace până nu întorc și ultima pagină, așa că volumul a venit la fix.  Descrierea oficială a fost cea care mi-a stârnit interesul:  ”Vermont, 1950. Există un loc pentru fetele pe care nimeni nu le vrea – cele care cauzează tot felul de probleme, cele nelegitime, cele mult prea deștepte pentru binele lor. Se cheamă Conacul Idlewild. Iar în micul orășel în care se află, umblă zvonuri că internatul ar fi bântuit. Patru colege se împrietenesc pe fundalu...

Gonim prin viață cu viteza luminii. Nu ne trece prin minte să ne oprim o clipă, să observăm atent ce se află în jur, să ne tragem sufletul în timp ce privim un copil jucându-se, o tânără cu pletele în vânt ori un bătrân care își plimbă în fiecare dimineață câinele.  Suntem prea grăbiți și parcă totul ne produce o stare continuă de iritare. Nu mai avem răbdare. Cu toate acestea, nu e imposibil să devenim mai toleranți și să învățăm să privim cu alți ochi bătrânețea, speranța sau prietenia. Putem să ne cumpărăm timp citind o carte. Asta am învățat citind ” Un bărbat pe nume Ove ” de Fredrik Backman . Scrisă într-o manieră fermecătoare, cartea ne spune povestea lui Ove, descris ca fiind ”cel mai morocănos om pe care vi-l puteți imagina”. Ajuns la o venerabilă vârstă, Ove a uitat să mai aibă răbdare și privește reticent și circumspect spre tot ce îl înconjoară. Obiceiurile noii generații îl scot din sărite. Viața lui Ove este complet dată peste cap în momentul în care lân...

Bună seara, dragi iubitori de carte!    De această dată doresc sa îmbin intr-o postare două pasiuni ce işi au un loc binemeritat în sufletul meu: iubirea pentru lectură şi...pofta de ciocolată. Iubesc acest desert de când mă ştiu. Eram copil când i-am descoperit voluptatea pe măsură ce degetele mele rozalii se murdăreau, iar papilele gustative îmi erau desfătate de regalul de arome. O prefer în toate formele: fierbinte precum iubirea, sub formă de praline ce ne aduc aminte de bucuriile pe care le găsim presărate în viaţă, sau chiar ascunsă intr-un ganache fin şi pufos cum sunt norii pe cerul verii. Deloc surprinzător, iată că prefer acest minunat desert şi...sub formă de carte.    Încă de când a apărut la noi, romanul  "Poftă de ciocolată" scris de Care Santos mi-a atras atenţia. Coperta are de asemenea exact doza de mister care mi-a adâncit dorinţa de a citi cartea, însă ce m-a determinat cel mai mult să o citesc a fost faptul ca între paginile ei pa...

Bună, dragile mele!   Ce mai faceţi voi? Eu mă simt la fel de schimbătoare ca vremea de afară, cred că astenia de primăvară şi-a făcut în acest an de cap cu mine din plin! Abia aştept să îmi regăsesc echilibrul şi să mă simt din nou plină de energie. Din păcate şi cu lectura am rămas destul de în urmă, chiar dacă lista de dorinţe cuprinde tot mai multe romane. Să scriu despre ce am citit, mi-am făcut timp cu greu.   Astăzi însă, mi s-a făcut dor de blog, de voi şi de senzaţia aceea minunată pe care o am de fiecare dată când povestesc despre o carte, aşa că vă invit să citiţi mai jos părerea mea despre romanul "Iedera" scris de laureata premiului Nobel Grazia Deledda.   Această carte, bijuterie a literaturii universale aştepta de mult în lista mea de dorinţe. Mereu îmi era gândul la ea, dar parcă nu găseam momentul potrivit. Până anul acesta. Am reuşit să o termin şi acum înţeleg de ce mi-a recomandat-o atât de multă lume.   "Iedera" este genul de carte...