Piatră, hârtie, foarfecă! Încă un roman thriller pe care trebuie să îl citești vara asta

 Vara e în toi, iar zilele fierbinți ne obligă să stăm mai mult în casă sau măcar să căutăm un loc confortabil, la umbră. Este și perioada concediilor – chiar și eu am fost plecată în mult iubita Austria, țara mea favorită, după cum cred că v-ați dat deja seama (despre experiența mea acolo o să vă povestesc într-o postare viitoare). Și ce alt companion mai bun pentru vacanță decât cărțile cunoașteți? 

În cazul în care visați deja la relaxare și peisaje idilice, nu uitați să puneți în bagaj și o carte. Pentru a vă fi de ajutor, vă povestesc azi despre Piatră, hârtie, foarfecă – romanul scris de Alice Feeney, pe care pur și simplu nu l-am putut lăsa din mână. Subiectul incitant, suspansul și abilitatea autoarei de a fi imprevizibilă m-au determinat să citesc cartea pe nerăsuflate. 

Iată descrierea oficială: 

 

”Zece ani de căsnicie. Zece ani de secrete. Și o aniversare pe care nu o vor uită niciodată. Ai încredere în persoana cu care te-ai căsătorit?

Crezi că o cunoști? Mai gândește-te... 

 

Lucrurile merg prost între doamna și domnul Wright de multă vreme. Când Adam și Amelia câștigă un weekend în Scoția, călătoria pare să fie exact ocazia de care au nevoie pentru a-și rezolva problemele. Scenaristul Adam Wright, care recunoaște singur că este obsedat de muncă, a avut toată viață prosopagnozie, o boală rară care-l împiedică să distingă fețele celor din jur. Nu-și poate recunoaște prietenii sau membrii familiei, nici măcar propria soție. La fiecare aniversare, soții fac schimb de cadouri tradiționale - din hârtie, bumbac, lut, tinichea - și în fiecare an, soția lui Adam îi scrie o scrisoare pe care nu-l lasă niciodată să o citească. Până acum. Amândoi știu că acest weekend le va salva sau le va distruge căsnicia. Unul dintre ei minte și cineva nu vrea că Adam și Amelia să trăiască fericiți până la adânci bătrâneți”

 

Deși rândurile de m-ai sus m-au determinat să aleg să citesc Piatră, hârtie, foarfecă, mărturisesc că descrierea nu a reușit să cuprindă întrutotul profunzimea subiectului, însă dacă v-aș spune mai multe, mi-e teamă că aș dezvălui detalii care fac deliciul lecturii, așa că vă rog să mă credeți pe cuvânt că pe măsură ce veți descoperi secretele pe care le ascund personajele, veți aprecia tot mai mult romanul. 

 

Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost faptul că autoarea a reușit să ascundă chiar sub nasul meu detalii foarte importante pentru a descâlci ițele poveștii, dar nu m-am prins până la final. În plus, pe măsură ce dădeam paginile, empatizam fie cu Adam, fie cu Amelia. Îmi era greu să stabilesc cine e personajul pozitiv și cine este cel negativ, iar când apare în peisaj un al treilea personaj, cu acțiuni de neînțeles la început, dar explicate cu măiestrie pe parcurs, ei bine... chiar mi-a fost greu să aleg ale cui acțiuni sunt cele îndreptățite. Finalul cărții a fost unul neașteptat, întreaga poveste s-a închegat, arătându-mi că, în circumstanța potrivită, fiecare om poate avea o latură ascunsă, malițioasă, chiar dacă îndreptățită, într-o oarecare măsură. Pe scurt, cartea lui Alice Feeney are un alt fel de final fericit. 

Dacă am reușit să vă atrag atenția, nu uitați că pe site-ul Libris puteți să citiți câteva pagini din carte, înainte să o comandați. Pe mine mă ajută mult această opțiune, deoarece pot să îmi dau seama dacă stilul unui anumit autor îmi este sau nu pe plac.

 

Sunt curioasă dacă vă plac cărțile thriller, care nu vă lasă să le lăsați din mână până când nu întoarceți și ultima filă. Chiar așa, voi ce citiți vara asta?