Recenzie "Revolutia...amintirea ta, prezentul meu" - Maria Rogobete

Buna dragi iubitori de carti!

   Din pacate sunt in plina sesiune si abia imi impart timpul intre cursurile de drept penal si cele de drept administrativ. Promit sa revin in forta alaturi de voi.
  Poate ca unele dintre voi stiti ca acum ceva vreme am dat startul unui nou blog, dedicat excusiv cartilor. Am constatat insa, ca nu pot sa ma ocup asa cum imi doresc de ambele bloguri, si e pacat sa existe o discrepanta atat de mare intre ele, asa ca postarile de pe vechiul blog le voi transfera aici. Sper sa va placa!

  Astazi o sa va vorbesc despre o carte putin altfel. De ce este diferita? In primul rand deoarece autoarea este actrita, scriitoare de proza si poezie, inginer si.... matusa mea - Maria Rogobete, sau pe scurt Mia. Apoi, cartea nu face parte din genul pe care il citesc de obicei, cel putin la prima vedere.

 
    Maria Rogobete a inceput cu poezia, romanul "Revolutia...amintirea ta, prezentul meu" fiind primul de proza. Autoarea a mai publicat 3 volume de poezii: Oameni si trairi, Iubeste-ma! si Mirabila scanteie. 

   

   Romanul "Revolutia...amintirea ta, prezentul meu" m-a surprins, in primul rand fiindca nu este o carte eminamente istorica cum poate parea la prima vedere. Subiectul cartii este de fapt povestea de dragoste dintre Roza si Raul, doi tineri nascuti ,poate, in epoca nepotrivita. Iubirea lor a prins contur peste tabloul gri al perioadei comuniste, cand Ceausescu a aruncat cu nori de plumb peste poporul roman pentru a-l inrobi si a-i fura culoarea.

   Atunci cand citesti o carte, mai ales daca este scrisa la persoana intai, gandurile tale se transforma in vocea autorului, iti imaginezi ca cineva iti sopteste povesti la ureche. Ei bine, citind "Revolutia...amintirea ta, prezentul meu" am avut parte de o senzatie noua - Mia era cea care imi vorbea si mi-am amintit de zilele cand eram doar o copila si o rugam sa imi spuna povesti inainte de culcare. Si ea inventa pe loc povesti dupa preferintele mele, cu lupi nazdravani, ursi care vorbesc, printese, zane si vrajitoare. Ce frumos era!

   Revenind la cartea aceasta, povestea de dragoste este atipica, se consuma in gandurile Rozaliei, cei doi indragostiti fiind la distanta de zeci de kilometrii, Raul fiind la studii in Timisoara, iar Roza muncind la uzina in minunata comuna Toplet, unde am stat primii doi ani din viata mea si unde am venit apoi in fiecare vacanta. Obisnuiam sa spun ca Toplet este locul unde nu ma plictisesc niciodata.

  Alaturi de Roza am trait emotii intense, am revazut cu ochii mintii frumoasele locuri reprezentative pentru Toplet si am stat cu inima stransa pentru iubirea dintre ea si Raul.

  Pe un plan paralel, autoarea vorbeste despre perioada ceausista, despre cum traiau oamenii atunci, mai ales in mediul rural, despre simplitatea vietii de atunci, iar apoi despre vulcanul de sentimente scoase la iveala de Revolutie. Descrierile sunt facute foarte amanuntit, desi eu m-am nascut in '90, m-am simtit de parca eram acolo. M-au emotionat foarte tare scenele in care oamenii au fost impuscati, simteam agonia lor, teama, citeam cu ochii mari si ma ingrozeam la gandul ca in acele pagini este pura realitate, si nu fictiune.

  Trairile Rozei sunt intense, dragostea ei pentru Raul este pura, neintinata de murdaria vremurilor pe care le traia. Este acea dragoste inocenta, in care increderea are rolul principal, iubirea aceea cladita pe vise si pe dictonul "maine va fi mai bine!"
 
    Maria Rogobete este o persoana optimista, este, daca vreti, optimismul insusi, asa ca dupa ce ii veti citi poeziile, sau romanul o sa va simtiti ca dupa o gura de aer proaspat, ca in serile de vara cand va racoriti dupa dogoarea zilei ce a trecut. 

   Ce se intampla mai departe, cum se deruleaza povestea Rozei, o sa va las pe voi sa descoperiti. Pentru cei din Lugoj, cartea se gaseste la pretul de 20 de lei la Libraria Ursu din Lugoj.

   Ce a insemnat Revolutia pentru voi? Cititi carti de acest gen? Ati trait in perioada dinainte de '89? Astept cu mare drag comentariile voastre!