Am zburat deasupra Timișoarei! Experiența mea la Clubul de aviație Cioca


Bună seara, dragi cititori!

Așa cum v-am promis și pe facebook, vă povestesc astă seară despre cea mai frumoasă experiență de care am avut parte până acum: zborul deasupra Timișoarei cu un avion ultraușor. Probabil că îmi simțiți entuziasmul încă din primele rânduri, însă dacă vreți să aflați toate detaliile vă invit să citiți mai jos.



Acum 5-10 ani îmi era tare frică să zbor. Percepeam transportul aerian ca pe ceva foarte nesigur, nu îmi doream să călătoresc cu avionul chiar dacă mereu am fost pasionată de excursii și iubeam să descopăr locuri și oameni noi.

Lucrurile s-au schimbat încet, încet datorită prietenului meu care este foarte pasionat de zbor și în special de avioane. Astfel, auzind tot felul de lucruri interesante despre aparatele de zbor, am început să dezvolt interes pentru acest domeniu, iar vara trecută am urcat pentru prima dată într-un avion de linie. Am ales o rută scurtă, Timișoara-București, pentru a mă obișnui cu ideea și mi-a plăcut atât de mult încât nu m-aș mai fi dat jos. De atunci a trecut ceva timp, am mai călătorit cu avionul, dar era cazul să trec la pasul următor: zborul cu un avion ultraușor.



Despre Clubul de Aviație Cioca am aflat de pe internet, căutând variante de a zbura cu un avion privat. Mi-a plăcut ce am văzut, despre unul dintre piloții de acolo, Sorin Bochiș, știam câte ceva pentru că i-am urmărit acrobațiile la Air Show-ul de la Timișoara, așadar eram hotărâtă să vizitez aerodromul.

Inițial aveam în plan să zbor alături de prietenul meu și încă un cuplu cu un avion de 5 locuri, dar fiindcă în weekend-ul în care am vrut eu să merg aparatul nu era disponibil, am decis să zburăm pe rând cu avionul de 2 locuri Aerospool WT9 Dynamic.


Zis și făcut! Am pus mâna pe telefon, mi-a răspuns Mircea Jivănescu, pilot licențiat din 2001, dar care a cochetat cu zborul de muuulți ani, și am făcut rezervarea.

”Tatăl meu a pilotat, la nivel de amator, iar eu am tot căutat după anii 90 un instructor, dar nu am găsit. Trebuia să fie și un avion disponibil cu care să pot să înveți, să fie un instructor calificat, ș.a.m.d. Toate planetele s-au aliniat în 2001 când am dat de Sorin (n.a. pilotul Sorin Bochiș).” explică Mircea Jivănescu, cel care a pilotat avionul cu care ne-am plimbat cu toții și care este acum și instructor.

L-am mai întrebat dacă acum e mai ușor pentru tineri să își împlinească visul de a pilota, iar el mi-a răspuns afirmativ, sunt mai multe cereri, dar totuși pilotajul rămâne la un nivel mai scăzut față de alte țări. Poate de vină să fie și factorul financiar, poate și mediatizarea nu este suficientă, dar cert este că zborul este, în opinia mea, cea mai plăcută experiență de care am avut parte.

Revenind la ziua în care am zburat deasupra Timișoarei, am stabilit cu pilotul Mircea Jivănescu (care în viața de zi cu zi lucrează în industria farmaceutică) să venim la aerodrom duminică dimineața, apoi să zburăm pe rând. Am ales o plimbare de 30 de minute, minimul fiind de 15 minute. Ora de zbor costa 100 de euro, iar pentru cei care doresc, există și servicii de airtaxi, cu destinații diverse.


Iată că a venit și momentul mult așteptat! M-am urcat în avion, mi s-a explicat ce urmează să se întâmple, plus alte câteva detalii și gata, în scurt timp am fost în aer.

De sus, Timișoara e mirifică, ești departe de zumzetul specific orașelor mari, privești totul cu o detașare plăcută, clădirile par piese de Lego, iar oamenii sunt mărunți, mărunți, la fel ca toate grijile și problemele care îți ocupă zi de zi gândurile.  În timp ce eram sus tot ce îmi doream era să repet experiența.
Nici nu știu cum au trecut cele 30 de minute, cert este că la aterizare aveam un zâmbet larg pe față și o amintire în plus care să îmi zăbovească în minte... până data viitoare.


Următorul pas? Îmi doresc acum să văd cum este zborul acrobatic, iar ghid îmi va fi Sorin Bochiș, fost pilot militar și de linie care deține primul avion biplan din România – Steen Skybolt – o frumusețe de aparat, în culoarea mea preferată, pe care abia aștept să îl văd din nou. 


Dacă doriți și voi să zburați, accesați pagina de facebook Club Aviație Cioca Timișoara și luați astfel legătura cu piloții de acolo. Vă răspund foarte repede.


P.S. Tot la Cioca am întâlnit cei mai adorabili căței cu care mi-a fost mai mare dragul să mă joc! La fel de pasionați de aviație sunt și ei, desigur!



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Ne parfumăm pentru noi sau pentru alții? Parfumul, expresie a individualității

De ce citesc?

Din nou despre parul meu si ...Label.m