Am citit, mi-a placut!
Buna fetelor!
In ultima vreme m-am simtit secatuita de energie. Nu mai gaseam inspiratia necesara pentru a posta ceva interesant. Toata saptamana a fost obositoare pentru mine si cu toate ca in minte mi se invarteau o multime de idei pentru postari, nu reuseam sa imi adun gandurile.
In fine, azi m-am simtit mai in forma si am decis sa va vorbesc despre o carte deosebita pe care am citit-o zilele trecute. Este vorba despre "Daca nimeni nu vorbeste despre lucruri deosebite" a lui Jon McGregor.
Iubitul meu stie ca ador sa citesc si din cand imi face cadou cate o carte. Pe aceasta mi-a cumparat-o de la Arad, cand a fost la un concurs. M-am bucurat asa tare cand m-a sunat sa imi spuna ca e la librarie si eram nerabdatoare sa vad ce mi-a ales :)
Am fost surprinsa in mod placut de aceasta carte, e genul care te face sa meditezi asupra vietii tale, e genul care iti pune intrebari printre randuri.
Descrierea oficiala suna asa:
M-a intrigat de la inceput subiectul dar nu ma asteptam sa fie atat de deosebit.
Titlul surprinde foarte bine esenta cartii, faptul ca oamenii omit sa comunice de cele mai multe ori. Ne asteptam mereu de la ceilalti sa faca primul pas, ne consideram vietile anoste, fara culoare, far sa stim ca am putea sa schimbam aceasta stare a lucrurilor daca am invata sa vorbim, sa ne deschidem ca petalele unei flori in fata luminii. Ar fi atat de usor sa absorbim si noi lumina emanata de emotiile oamenilor de langa noi.
Citeam pasajele cartii si ma simteam inteleasa, ma regaseam in unele situatii si trairile personajelor sunt conturate atat de bine de autor incat am simtit ca mi-a patruns in ganduri si le-a asternut pe hartie in locul meu.
Recomand cu caldura cartea daca va place sa visati, sa va comparati personalitatea cu un diamant taiat in 1000 de fatete.
"Daca nimeni nu vorbeste despre lucruri deosebite" e ca o incursiune in mintea noastra si , cel putin pentru mine, a reusit sa scoata la iveala ganduri prafuite, ferecate in colturile ascunse ale sufletului.
Daca ati citit-o as fi curioasa cum vi se pare, iar daca nu, sa imi spuneti daca v-ar placea sa o cititi, daca in interiorul vostru s-a aprins o scanteie :)
In ultima vreme m-am simtit secatuita de energie. Nu mai gaseam inspiratia necesara pentru a posta ceva interesant. Toata saptamana a fost obositoare pentru mine si cu toate ca in minte mi se invarteau o multime de idei pentru postari, nu reuseam sa imi adun gandurile.
In fine, azi m-am simtit mai in forma si am decis sa va vorbesc despre o carte deosebita pe care am citit-o zilele trecute. Este vorba despre "Daca nimeni nu vorbeste despre lucruri deosebite" a lui Jon McGregor.
Iubitul meu stie ca ador sa citesc si din cand imi face cadou cate o carte. Pe aceasta mi-a cumparat-o de la Arad, cand a fost la un concurs. M-am bucurat asa tare cand m-a sunat sa imi spuna ca e la librarie si eram nerabdatoare sa vad ce mi-a ales :)
Am fost surprinsa in mod placut de aceasta carte, e genul care te face sa meditezi asupra vietii tale, e genul care iti pune intrebari printre randuri.
Descrierea oficiala suna asa:
Pe o stradă dintr-un oraş din nordul Angliei, oameni absolut obişnuiţi fac lucruri perfect normale: copiii joacă crichet, ramele ferestrelor sunt vopsite, un cuplu se ceartă, studenţii îşi strâng catrafusele, oameni necunoscuţi trec unii pe lângă altii, ca în fiecare zi, dar fără a comunica. Numai că un eveniment teribil spulberă liniştea unei seri de vară, dupa care, de atunci încolo, nici un martor al accidentului nu va mai fi acelaşi.
M-a intrigat de la inceput subiectul dar nu ma asteptam sa fie atat de deosebit.
Titlul surprinde foarte bine esenta cartii, faptul ca oamenii omit sa comunice de cele mai multe ori. Ne asteptam mereu de la ceilalti sa faca primul pas, ne consideram vietile anoste, fara culoare, far sa stim ca am putea sa schimbam aceasta stare a lucrurilor daca am invata sa vorbim, sa ne deschidem ca petalele unei flori in fata luminii. Ar fi atat de usor sa absorbim si noi lumina emanata de emotiile oamenilor de langa noi.
Citeam pasajele cartii si ma simteam inteleasa, ma regaseam in unele situatii si trairile personajelor sunt conturate atat de bine de autor incat am simtit ca mi-a patruns in ganduri si le-a asternut pe hartie in locul meu.
Recomand cu caldura cartea daca va place sa visati, sa va comparati personalitatea cu un diamant taiat in 1000 de fatete.
"Daca nimeni nu vorbeste despre lucruri deosebite" e ca o incursiune in mintea noastra si , cel putin pentru mine, a reusit sa scoata la iveala ganduri prafuite, ferecate in colturile ascunse ale sufletului.
Daca ati citit-o as fi curioasa cum vi se pare, iar daca nu, sa imi spuneti daca v-ar placea sa o cititi, daca in interiorul vostru s-a aprins o scanteie :)
Comentarii